Categories

A sample text widget

Etiam pulvinar consectetur dolor sed malesuada. Ut convallis euismod dolor nec pretium. Nunc ut tristique massa.

Nam sodales mi vitae dolor ullamcorper et vulputate enim accumsan. Morbi orci magna, tincidunt vitae molestie nec, molestie at mi. Nulla nulla lorem, suscipit in posuere in, interdum non magna.

Sacrificiu

 

Sensul comun al cuvantuui sacrificiu ar fi, ‘daruirea de sine, renuntarea la o parte din sine’, fie ea un bun pretuit, sau alocarea unei parti din trupul, timpul, energia si abilitatea personala pentru a face semenului o placere sau un serviciu.

Dar sacrificiul intro varianta arhaica semnifica daruirea unei ofrande sau daruirea de sine divinitatii, pentru a restabili o relatie conciliatorie, de echilibru si bunavointa din partea acesteia, pentru a prelungi un aranjament uni sau bilateral care asigura existenta comunitatii.

 

Sacrificiile sunt de o mare diversitate, ele implica o actiunea facuta pentru cineva, cedarea unui sau renuntarea dobandirii unui obiect sau functie care aduce o satisfactie, in favoarea altuia. Orice dar de orice fel dat cuiva din toata inima, fara interes personal, doar pentru a face o placere, pentru a arata o autentica pretuire pentru altul, este un sacrificiu, este o autentica oferta de sine catre altul, si primire a celuilalt in schimb.

La limita sacrificiul este cedarea constienta si responsabila a unei vieti pentru salvarea altei vieti, asemenea sacrificii apartin unei naturi sufletesti superioare.

Dar ca natura insusi ar fi efectul unui act sacrificial, facut de cineva pentru a permite intrarea in existenta a cuiva sau a mai multora, pare mai putin firesc, mai ales daca il cautam in modelul de geneza a universului propus de stiinta, ca efect al unei uriase explozii iradiante, care s-a condensat rapid, in micro substanta, iar microsubstanta s-a aglomerat progresiv intr-un timp mult mai indelungat, prin forta gravitatiei, in macro obiectele cosmice, planete, stele, galaxii.

Conform unor scheme creative foarte vechi, cosmosul are o origine sacrificiala, el fiind efectul unei uriase daruiri de sine, faptuita de o mega personalitate, inteleasa fie ca alcatuita din substanta si spirit, sau numai din spirit, complet constienta de sine, care isi putea schimba morfologia substantiala si mentala, sau numai mentala cum dorea, trecand de la unitate la multiplicitate de constiente, fara a isi pierde unitatea constienta de sine.

In filozofia indiana cu milenii in urma a fost propus un super principiu creativ din care iau nastere si in care se intorc si dizolva toate universurile si toate fiintele din acestea.

Acest principiu capabil sa faca si resoarba universuri, a fost numit Brahman, cel de necunoscut, de nesurprins cu simturile, cu imaginatia sau ratiunea umana. Brahman este autorul a toate, el face si distruge toate lumile si toate felurile de fiinte in care se reflecta lumile.

In varianta sacrificial creativa de realitate prin persoana, Brahman se scindeaza in doua mari super-entitati fiecare specific manifestanta, numite in unele gnoze, Prakriti si Purusa.

Prakriti este substanta si energia, este partea fenomenala a realitatii, dar mai este si intelectul creator, iar purusa este constienta de sine, este partea de Brahman care se reflecta pe sine in totalitate, care isi cunoaste si dirijeaza fiinta, care contribuie prin asumare si desprindere, la nasterea si distrugere unui univers.

Prakriti este principiul substantial, este aparenta de materie, energie si inteligenta creativa, este posesoarea tuturor formelor, fortelor si schemelor obiectuale, intelective si afective din care rezulta variante de trupuri si constiinte, situabile in lumile cu care se potrivesc.

Purusa este spiritul atot cunoscator, el este cumva si autorul dar si beneficiarul actiunii creative de subiectivitati limitate, al lui Prakriti.

Imediat ce Prakriti isi creaza multimile de tipuri de fiinte, Purusa se scindeaza si el in multimile de subiectivitati ignorante, fiecare micro individualitate  purusa preia asuma fiecare individualitate creata de Praktiti, ca pe un eu real, existent prin sine intr-o lume reala, autonoma de subiect.

Fiecare micro Purusa se identifica cu cate o individualitate ignoranta creata de Prakriti, si trateaza realitatea ca sursa sa dar si cauza tuturor placerilor si suferintelor sale. Un univers este multimea de realitati proiectate de Brahman in toate micro personalitatilor care se concept ca entitati corporale situate intr-o lume a formelor si schimbarilor

Brahman in filozofia orientala este neantul atot creator, este cel fara forme si insusiri, cel care creaza numai aparenta de persoana, adica persoana ca punct de vedere a unei pure spiritualitati, in care se proiecteaza aparenta de realitate si aparenta de actiune a persoanei in realitate

Sacrificiul lui Prakriti caracterizeaza efortul ei de a intretine prin formele si calitatile pseudo substantiale, iluzoria materialitate si fenomenalitate a cosmosului, prin scindarea unitatii ei intr-o uriasa multime de forme, proprietati, evenimente si individualitati ignorante, inchise din punctul lor de vedere intr-o lume care de fapt nu exista fara ele, este o constructie a fiecarei minti ignorante.

Fragmentarea de sine a lui Prakriti dureaza pina cand fiecare persoana si fiecare micro purusa ascuns in fiecare persoana prakriti, intelege care ii este originea, care este sursa sa si a lumii in care se crede, atunci descopera procesul numai conceptual, imaginant, al creatiei. Fiecare purusa ajuns la cunoasterea de sine constata ca si Prakriti si Purusa sunt doar stari supramental creative, numai aparent duale, ale marelui Brahman, absolutul unitar si incaracterizabil. Finalizarea unui ciclu univers are loc printr-un sacrificiu invers, cand toate fiintele constiente dar ignorante conduse de personaje iluminate, cunoscatoare ale adevarului, isi daruie personalitatea, adica renunta progresiv la individualitatea doritoare de satisfactii  si se reintorc-resorb pe rind in Brahman.

 

Sacrificiul lui Purusa consta in faptul ca isi transfera unitatea de sine supra constienta si atot cunoscatoare, intr-o multime de microconstiinte ignorante, fiecare identificandu-se cu aparenta de corp prakriti in care este inchis, fiecare luand in serios ca reale, mesajele simturilor, formele si calitatile, gandurile si rationalitatea sa, dar mai ales placerile si neplacerile, fiecare dorind doar sa se bucure la maxim de lumea sa.

Cand fiecare purusa a inteles regulile jocului creatiei, a inteles ca el este o proiectie de individualitate substantial simulata, in mintea absoluta, iar placerile si suferintele sale sunt la fel de iluzorii ca si lumea sa, uriasul joc cosmic al nasterii, dezvoltarii, dorintei si implinirii sau neimplinirii si mortii, este numai o stare a mintii sale, mintea daruita de mintea divina.

Cand fiecare micro spirit, de fapt numai aparent ignorant, ( el fiind o emanatie de purusa) parcurge multimea de traiectorii a vietilor si mortilor care i-au fost impuse, cu multimea de bucurii si dureri predeterminate, ajunge in final la cunoasterea de sine, afla cine este si ce calitati are lumea si fiinta sa.

In aceasta faza a asa numitei ‘iluminari a spiritului’, jocul cosmic se opreste, nemai fiind alimentat de nici o energie dorinta sau repulsie, care indeamna numai subiectul ignorant la actiune si intretinere de sine.

In cosmologia hindusa universul este o creatie sacrificiala, o renuntare la unitatea supraindividuala, creatoarte de individualitati, este metaforic spus o auto proiectare-colorare cu aparente de egouri si realitati, a unei supraconstiente pure si clare, care in esenta ei este mereu curata, fara pata forma, fara pata energie, fara pata fiinta, gandire, actiune si emotie, mereu libera de orice iluzie de dorinta, faptuire si satisfactie.

Fiecare individualitatee limitat constienta, creata sacrificial prin limitarea-intunecarea de sine a lui Brahman, proiectat in subiectul ignorant, isi ignora originea fara suport material, sau de orice alt tip, si se crede fiinta existenta prin sine, dar in momentul cunoasterii isi identifica non subiectivitatea , lipsa egolui, ca stare proprie, iar din non-subiectivitate, rezulta non realitatea lumii.

Micro Purusa cel simultan cunoscator si cunoscut, inchis in fiecare individualitate Prakriti, inlatura voalul ignorantei aparente si odata cu el si voalul realitatii aparente si se cuprinde simultan ca parte a uriasei unitati si ca unitate de sine. Purusa ajuns la cunoastere de sine redevine o superconstienta goala de orice fiintare, se desprinde ireversibil de constientizarea limitata, in care realitatea si personalitatea apar ca iluzii, numai cat timp nu isi surprind mecanismul auto generativ.

Purusa ajuns la regasirea de sine isi identifica puterea de a parea-fi oricum, dar a nu fi in nici un fel, a faptui orice fara sa faptuiasca ceva, de a prelua toate individualizarile, dar a fi fara individualitate.Aceasta descriere sumara a creatiei sacrificiale a universului, este o prezentare a scrierii Samkhya karika, foarte important text filozofic-initiatic indian.

Cea mai celebra, mai frumoasa literar si mai profunda scriere initiatica indiana antica, dar credem, cea mai subtila, mai valoroasa opera filozofica compusa vreodata, este dialogul asupra existentei, intre om si zeul creator si distrugator de lumi, Krisna, numit ‘Bhagavad Gita’, parte a marelui Poem Mahabharata.

 

 

 

 

 

 

 

Leave a Reply