Categories

A sample text widget

Etiam pulvinar consectetur dolor sed malesuada. Ut convallis euismod dolor nec pretium. Nunc ut tristique massa.

Nam sodales mi vitae dolor ullamcorper et vulputate enim accumsan. Morbi orci magna, tincidunt vitae molestie nec, molestie at mi. Nulla nulla lorem, suscipit in posuere in, interdum non magna.

Omul

1-Prin perceptie si reprezentare fiinta primeste in ea realitatea si se diversifica.

2-Prin constienta de sine, fiinta se raporteaza la diversitate si se personalizeaza.

3-Constientizarea raportarii la starile proprii daruie subiectivitate.

Constientizarea constientizarii personalizarii prin diversitate, creaza subiectivitatea multipla, genereaza entitatea pluri-individuala.

4-Constienta si limbajul transforma subiectul multi individual in prima varianta de ‘societate proiectata in individualitate’.

5-Odata socializat in sine, omul cauta metodele si directiile socializarii in afara sa , cauta criteriile si motivele justificarii de sine prin ceilalti.

6-Reflectarea subiectivitatii in ceilalti si a celorlalti in sine, pune bazele constructiei primei individualitati-societale duale, o individualitate multipla pozitionata si actionata numai in mental, unde individul se modeleaza constient conectat cu semenii, si o subiectivitate socializata exteriorizata, aceasta din urma fiind amorsa societatii reale, in care reflectarile auto sau hetero subiectivante mentale capata obiectivitate, capata socio-existenta presupusa autonoma, crezuta independenta de subiect.

7-Odata socializat intern si extern, alcatuit prin constienta din mai multe individualizari mentale si reale, omul descopera treptele actiunii intentionale, controlabile constient, anume gestul, sensul lingvistic, discursul rational si emotia.

8-Prin gest extern constient omul modifica starile formelor si proprietatilor reale care il influenteaza.

9-Prin sens, inteles ca gest lingvistic, omul actioneaza dual, asupra sa si a semenilor mentali, cat si asupra sa si a subiectilor externi, alcatuind si punand in miscare spectacolul societal real.

10-Descoperirea si explorarea relatiei intre forme, miscari, gesturi, sensuri si descrieri lingvistice, comunica progresiv omului dependenta relationala stabila intre starile reale, transpusa lingvistic in dependenta rationala, logic determinanta, intre partile si schimbarile lumii.

11-Localizarea, particularizarea si generalizarea semantica a relatiilor obiect-obiect, obiect-subiect si subiect-subiect, devine progresiv conexiune cognitiva in real, explicitata prin sensurile, propozitiile si discursurile descriptiv conective.

12-Rationalitata permite omului sa decompuna si recompuna logic-relational, uni sau bidirectional structurile si procesele reale, sa le raporteze unele la altele, fiecare forma, proprietate sau miscare compozita a realitatii, fiind alcatuibila rational din forme, miscari si conexiuni mai simple.

13-Identificarea dependentei intre seriile de stari reale, intre real si actiunea in real a subiectului, sau intre actiunile mentale si transpusele lor reale, accelereaza formarea primelor pachete cognitive dedicate, aplicabile explicit unor segmente de real, sau unor interactiuni subiective specifice.

Utilizarea sistematica si valorizarea cunoasterilor specifice, genereaza comportamentele configurant individualizate, surse ale rolurilor sociale, ale comportamentelor si efectelor specializate.

14-Preluarea si valorizarea efectului actiunii creaza in timp raspunsul emotiv al subiectului, la real, sau la efectele actelor sale, raspuns care raporteaza subiectivitatea atractiv sau repulsiv la evolutia ambientului, sau la actele semenilor.

Emotia este primul atractor si repulsor universal care construieste omul polar, capabil sa evalueze lumea prin evaluarea de sine, sau sa se evalueze prin evaluarile exterioritatii, omul care poate da o masura calitativa, intensiva, efectelor actiunilor sale asupra sa, asupra naturii sau asupra semenilor.

Emotia este probabil cea mai importanta forta personalizanta si socializanta, care face din subiect o masura a colectivitatii si din colectivitate o masura multi-subiectivanta emotiv, a individualitatii.

15-Prin emotie omul se localizeaza valoric pe sine, in sine si in afara sa, se regaseste dual, in fiinta sa evaluanta de sine si de ceilalti, si in fiinta semenului auto sau hetero emotivanta. Activat de emotie omul isi construieste eul emotiv ideal si isi proiecteaza eul real emotiv in eul emotiv ideal, determina diferentele si actioneaza asupra actelor sale pentru optimizarea emotiva, pentru intrarea intr-o varianta afectiva mai apropiata de subiectivitatea emotivanta ideala.

16-Prin ratiune si emotie omul pune bazele societatilor ierarhizate interactiv, decizional si recompensant.

Decizia sociala este meta actiunea care defineste, califica, controleaza si evalueaza multimea actiunilor subiectilor dintr-un grup socializat.

17-In functie de proportia intre ratiune si emotie prezente in definirea si aplicarea procedurii socio-decizionale, omul a realizat diferite variante de socializari ierarhic organizate.

Probabil prima varianta societala a fost acea comuniune si conexiune procedurala si recompensanta, care admitea spontan similitudinea operanta si valorica intre subiecti.

Dar e mai plauzibil sa incepem treptele socializarii punand la baza o pre-ierarhizare comunitara elementara, bazate pe criteriile evaluante ale indivizilor, criterii rezultate din deosebirile de performanta satisfianta.

18-Punerea in evidenta si exploatarea diferentelor de forta fizica, de abilitate gestuala sau ingeniozitate rationanta, ale indivizilor, au cuantificat si constuit ierarhic agregatul socio-decizional, pozitiile de varf fiind ocupate pe rand de forta fizica, de abilitatea gestuala, de performanta intelectiva, de capacitatea manipularii logice a relatiilor active si emotive intre subiecti.

19-Fiecare varianta de ierarhie decizionala societala a dezvoltat si o strategie de stabilire si clasificare a performantelor creative ale subiectivitatii.

20-Probabil autoritarismul decizional a fost prima varianta de ierarhie decizionala, justificata prin forta fizica superioara a conducatorului sau a grupului conducator, cel care hotara actiunile comune si recompensele.

21-Abilitatile gestual operante si mai apoi cele lingvistice au fost in continuare preferate ca argumente ale posesiei puterii.

Cand omul a inteles ce enorm potential manipulant de subiect are discursul, mai ales acel discurs care pretinde controlul si distribuirea prioritara a recompensei si nuantelor emotiei, s-a nascut discursivitatea ‘politica’, care destul de rapid a devenit principalul instrument de cucerire si pastrare a puterii.

22-Democratia ar fi societatea bazata de discursivitate politica in care fiecarui individ I se accepta declarativ, acelasi drept la actiune, socio-decizie, recompensa si emotie.

23-Toate societatile in care drepturile sus mentionate sunt limitate sau interzise unor membri ai edificiului social, sunt definite conventional ca ‘societati disciminante’, ca ‘societati asimetric-evaluante si recompensante’.

O societate discriminanta este numita si autoritara, daca diferentierea valorica a indivizilor este introdusa in insasi discursivitatea socio-organizanta si recompensanta, care formuleaza strategia decizionala.

Autoritarismul excesiv genereaza variante de societati totalitare.

24-Intr-o societate totalitara decizia controlului actului colectiv se cucereste si gestioneaza dupa vointa conducatorului, deloc sau sau putin influentata, de vointa celor condusi.

25-In democratie se accepta dreptul tuturor de a alege conducatorul dar practic nu si dreptul alesilor de a participa nemijlocit la actul decizional legiferant.

26-Alegatorul democrat poate contesta dreptul semenului de a fi ales, dar odata stabilit alesul, alegatorul nu mai are dreptul sa ii ignore, sau respinga decizile.

27-O decizie de actiune declarat aplicabila totalitatii membrilor unei colectivitati, este ‘legea sociala’, legea reglementarii actiunii individuale si de grup.

28-O lege sociala indica o multime de permisivitati sau interdictii socio-procedurale, aplicabile declarativ tuturor, dar practic asimetrizabile prin pozitia ierarhica a faptuitorului.

29-Coerenta, precizia si echitatea legiferarii drepturilor la actiune si recompensa ale individului, defineste performanta reglementarii principiale, abstracte, a unei societati.

30-Nivelul de aplicare efectiva a legilor societale caracterizeaza calitatea nemijlocita a unei societati, indica masura in care cetateanul intelege legea, o evalueaza, accepta si respecta.

31-Dimensiunea abstract legiferanta a permisivitatii si interdictiei dintr-un spati social, indica nivelul rationant mediu al membrilor societatii.

32-Gradul de respectare efectiva al legilor indica atata maturitatea intelectiva cat si afectiva, a cetatenilor.

33-Legea intr-o societate democratica este liber formulabila si acceptabila, dar odata formulata si socializata, aplicarea ei devine o obligatie a tuturor.

34-Libertatea individuala totala este acel ideal al controlului de sine, in care fiecare individ vrea orice in limitele imaginatieie sale, si isi indeplineste efectiv orice vrea.

35-Orice societate limiteaza si largeste libertatile individului.

36-Societatile coerente legiferant, limiteaza sau interzic acele libertati care influenteaza negativ sau ingradesc alte libertati, dar le specifica, emuleaza si sustin pe cele care prin ele insile sprijina alte libertati, in tendinta lor de a se manifesta auto si hetero-eliberant.

37-In orice societate functioneaza o autoritate specificanta, coordonanta si evaluanta a libertatilor individuale si colective.

38-Autoritatea legiferanta democratica nu trebuie inteleasa ca mai toleranta in privinta respectarii legii decat una autoritara, ea este mai coerenta si rezonabila in impunerea prin lege a limitelor libertatii.

39-Orice reglementare si monitorizare a libertatii prin lege, genereaza o ordine sociala juridica, o specificare si aplicare a determinarii permisive sau interdictive a relatiilor intre indivizi.

40-Ordinea sociala devine dezordine, conflict si mizerie, cand indivizii apreciaza numai efectele recompensante ale legii, dar ignora conditionarile interactive legic admise, care duc la acumularea de mijloace recompensante.

41-Orice societate este mai mult sau mai putin contradictorie si conflictuala legiferant. Gradul de conflictualitate intr-o societate indica atat performanta abstract legiferanta cat si proportia respectarii legilor propuse.

42- Orice societate care introduce printre legile sale si legea verificarii si inlocuirii sau optimizarii sistematice a celorlalte legi, este o societate programatic evolutiva.

43-O societate programatic evolutiva trateaza individul ca cel mai important proiect social de realizat si optimizat intelectiv si afectiv.

44-Omul este un amestec de ratiune si pasiune, de ratiune discriminatorie si pasiune aleatorie.

Constantin Marghitoiu

5 comments to Omul

  • Octavian Negrea

    La punctul 25, 26, 27 – se refera la functionarea democratiei reprezentative in care puterea si toate actele de decizie prin care se manifesta se deleaga alesilor natiunii, periodic, pe baza increderii ca alesii odata ajunsi la putere isi vor respecta acel program pe care il prezinta cetatenilor.
    Punctele 40, 42 si in consecinta 43 nu se pot aplica in intelesul lor in Romania pentru ca la 40 cetatenii nu inteleg decat prima parte a asertiunii cea mai mare parte a lor iar la 42 alesii (legati mental genetic de alegatori) daca propun schimbari (Constitutia de ex.) putem prezuma ca nu in vederea lui 43 o fac ci in vederea obtinerii de foloase proprii deci se comporta ca majoritatea alegatorilor asa ca li se aplica 40 de unde rezulta ca de fapt nu ia nimeni decizii cu adevarat in sensul lui 43.

  • Nici o societate nu este democrata in sensul conceptual tehnic al cuvantului, ca o macro colectivitate a reglementarii legice optime si complete a faptuirii permise si interzise si a respectarii de catre toti cetatenii a legilor formulate, de unde conflictualitatea ei interna inevitabila. Romania este mai putin democratica decat multe alte tari, din cauza tineretii democratiei de aici cu inerentele ei ignorante, nepasari si neputinte, datorita varstei de copilarie in care inca se afla.
    Sa speram ca democratia noastra nu va intra in adolescenta peste zeci de ani si in maturitate peste sute, ramamand practic un candidat perpetuu, mereu respins la examen.
    Sa credem ca o parte din tinerii ceteteni romani vot trai si vor actiona pina cand vor cucerii adolescenta democratica, sau chiar pina in primele faze ale maturizarii democratiei romanesti.

  • tereza

    Articolul Omul are la punctul 1. referire la perceptie, reprezentare. Dar ce sunt perceptia si reprezentarea ?
    Pentru a defini omul consider ca este potrivit un inceput de articol cu referire la constienta constientizanta. Propun urmatorul continut pentru punctul 1. :
    „1. Constienta constientizanta construieste in sine constienta constientizata, care are capabilitatea modalizarii.
    Perceptia si reprezentarea sunt stari modale ale constientei. Prin perceptie si reprezentare fiinta primeste in ea realitatea si se diversifica.”

  • Am incercat sa surprind omul usor aforistic in propozitii scurte, nu sa fac filozofie; omul nu cred ca e un subiect filozofic, avand in vedere maxima care spune ca adevaratului om nimic nu trebuie sa ii fie strain, adica nici o emotie, iar filozoful se cam teme de emotie ca sa nu zic mai mult.

  • tereza

    La punctul 6. este vorba de individualitati-societale duale
    – o individualitate multipla pozitionata si actionata numai in mental
    – o subiectivitate socializata exteriorizata, in care reflectarile auto si hetero subiectivante mentale capata obiectivitate, capata socio-existenta presupusa autonoma, crezuta independenta de subiect.
    Cum ar putea omul obisnuit sa constientizeze individualitatea-societala duala, sa inteleaga faptul ca reflectarile auto sau hetero subiectivante mentale capata obiectivitate, ca socio-existenta este doar presupus autonoma ?
    Acest lucru cred ca se poate face prin constientizare in masa, prin invatamant educational. Care ar fi consecintele ? Multe. Oamenii ar intelege mai bine ce inseamna sa-ti iubesti aproapele ca pe tine insuti. S-ar micsora gradul de conflictualitate in societate, societatea ar evolua mai rapid.

Leave a Reply