Categories

A sample text widget

Etiam pulvinar consectetur dolor sed malesuada. Ut convallis euismod dolor nec pretium. Nunc ut tristique massa.

Nam sodales mi vitae dolor ullamcorper et vulputate enim accumsan. Morbi orci magna, tincidunt vitae molestie nec, molestie at mi. Nulla nulla lorem, suscipit in posuere in, interdum non magna.

CONSTIENTA SI PERSOANA

CONSTIENTA  SI  PERSOANA

Omul se defineste ca ‘persoana’ sau personalitate. Simplificat persoana este efectul activarii si combinarii unui set de functii interactive, specific individualizante. Functia personalizanta, identificanta, coordonanta, activanta si inhibanta a functiilor interactive este ‘constienta’.

Functiile activ individualizante sunt:

-Perceptia sau functia observanta, preluanta si procesanta de mesaj extern, generanta de mesaj senzorial trimis spre interpretare si reprezentare.

-Reprezentarea sau functia asamblanta de aspect realitate, de fenomenalitate. Reprezentarea produce si ea un mesaj trimis functiilor gestual si semantic interactive,

-Gestul sau functia situant interactiva cu ambientul,

-Semnificarea si limbajul, functii cuantificante, modelante si comunicante de ‘lume lingvistica’. Sensurile construiesc obiectele lumii lingvistice, fiecare obiect semantic fiind alcatuit din multimi de forme similare, din familii de reprezentari sau din grupuri de sensuri similare acoperind multimi de familii de reprezentari.

Functiile implicante, activante gestual si lingvistic:

-Curiozitatea, atractorul orientant si cuplant interactiv,

-Intentia, functie selectanta de optiune actiune,

-Vointa, functie declansanta, sustenanta si finalizanta de initiativa intentionala,

-Rationalitatea,  strategie conditionant conectanta a sensurilor, argumentanta discursiv pozitiv sau negatic de posibilitate ipotetica formulata discursiv.

Ratiunea distinge diferite tipuri de relatii intre toate felurile de obiecte, miscari si proprietati, separa conditionari si consecinte, permite argumentarea corectitudinii sau falsitatii unei afirmatii sau discurs.

-Imaginatia functia configurant creativa in spatiul reprezentarii, gesturilor si limbajelor,

-Rationalitatea si imaginatia cuplate investigant si discursiv dezvolta impreuna actiunea intelectiva cognitiv-creativa, constructiv- verificanta si utilizanta de modele predictive ale realitatii sau comportamentelor persoanei,

-Atractorii senzoriali, senzuali si emotivi, alocanti, ierarhizanti si metabolizanti de valoare, atribuie intensitate implicanta sau decuplanta a persoanei cu anume parte realitate, stare proprie, alta persoana.

Constienta, super-functie recursiv identificanta, caracterizanta si coordonanta a fiecarei functii activ subiectivante. Constienta este o functie conectiv reflexiva care trateaza fiecare iesire de date rezultate din actiunea procesanta a unei functii active ca o intrare de date in alta functie, generand retele de interpretari conectate.

Constienta orienteaza observant perceptia, unifica reprezentarile, identifica- activeaza optional sau volitional si controleaza operant gestul fizic sau semantic, coordoneaza alcatuirea, comunicarea si interpretarea descrierilor de realitate sau individ, activeaza ratiunea si imaginatia, preia si intretine emotia.

Am putea descrie constienta in doua variante:

-Ca program cauza, care cupleaza in asa fel functiile active incat iesirea de date a uneia sa fie intrare de date a alteia sau altora cuplate ierarhic interpretant. Constienta cauzanta ipotetic poseda meta-programe care pot identifica, evalua si controla caracteristica functionala a ‘programelor’ activ alocante de functii individualizante.

-Ca interpretare efect, rezultat al interactiei intre functii personalizante, orizontal sau ierarhic conectabile. In aceasta varianta constienta este locala, cu o anume dimensiune personalizanta, consecinta reprocesarii efectului unei procesari sau serii de procesari-reprocesari de mesaj, generand lanturi de mesaje, interpretari- mesaje, interpretari-mesaje…

In constientizarile efect se diferentiaza trepte de constienta sau constientizare, prima proceseaza mesajele perceptiei generand reprezentari, a doua proceseaza reprezentari asambland sensuri, urmatoarele construiesc si interpreteaza descrieri de realitate sau persoana, le organizeaza rational, le modifica imaginant.. .

In ipoteza efect fiecare constienta specifica emerge din procesarea continutului constientei sau constientelor anterioare dezvoltand ‘cascade de constiente’, finalizabile in constiente extinse, unificante, absorbante, integrante si evaluante ale constientizarilor anterioare.

Constienta identifica si coreleaza reprezentarile, actiunile gestuale aplicate reprezentarilor video, actiunile lingvistice constructive de discurs modelant de realitate sau acte persoana, deasemeni identifica-atribuie emotii si proiecteaza actele individului in focarul emotiv care le apreciaza-accentueaza si sustine sau depreciaza-neaga-respinge.

Prima functie minim constientizant-personalizanta este reprezentarea, efect al unui grup de algoritmi interpretant-modalizanti ai mesajelor perceptiei. Reprezentarile asambleaza realitatea sau lumea fenomenala, pe baza receptarii si interpretarii fenomenante a mesajelor ‘externe’ difuzate de ipotetica ‘lumea autonoma’, presupus independenta modal-interactiv de individ.

Omul poseda cinci feluri de reprezentari, imaginea, sunetul, forma tactila, formele gust si miros.

Reprezentarile produc mesaje care intra in functia semnificanta, generanta de cuvinte, de operanzi semantici, separanti, corelanti sau unificanti de forme, relatii sau proprietati discernabile in reprezentare.

Multimea sensurilor alcatuieste ‘vocabularul’, clasa de obiecte-relatii-actiuni complexe, cuplate la familii de reprezentari sau alte sensuri.

-Rationalitatea este o functie conectant-regularizanta in reprezentare, gest sau in discurs. Rationalitatea identifica dependente in spatiile realitatii, gesturilor sau cuvintelor, le cuantifica calitativ sau formal, le clasifica, construieste modele unitar- interactive ale realitatii, face predictii de eveniment natural sau comportament persoana, organizeaza logic discursul, extrage maxim de informatie din discurs, fie ele explicit sau codat asamblat.

Imaginatia este functia creativ configuranta aplicabila reprezentarii, gestului si limbajului. Prin imaginatie persoana agrega realitati noi sau combinatii inedite de comportamente corporale sau intelective.

Imaginatia permite persoanei sa se situeze  in propria realitate reprezentabila, gestuala, estetica sau rationala, sa dezvolte actiuni gestuale sau semantice in realitatile create, sa se re-presonalizeze optional, coerent sau nu.

Presupunand valabila ipoteza emergentei constientei din cuplarea unui mesaj de iesire a unei functii interactive cu procedura interpretanta a functiei ierarhic superioare, obtinem cinci trepte de constienta, fiecare treapta integrant constientizanta a treptelor anterioare.

-Din procesarea si interpretarea mentala a mesajului senzorial deriva prima constienta, situanta in spatiul obiectelor si schimbarilor, in lumea fenomenala.

-Interactia gestuala cu reprezentarea genereaza a doua treapta de constienta, situant-operanta in gest.

Controlul cuplarii dupa reguli sintactice si semantice a sensurilor derivate din cuantificarea modala a reprezentarilor instaleaza a treia constienta, generanta de discurs. Potentialul semnificant si discursiv, amplitudinea si precizia sensurilor si conexiunilor coerente intre sensuri exprima performanta lingvistic descriptiva a  persoanei.

-Interpretarea-intelegerea discursurilor modelante de ambient sau individ, dezvolta a patra constienta.

Combinarea ingenioasa a sensurilor, a discursurilor, a interpretarilor de discurs, construirea de discursuri noi cu continut inedit, proiecteaza a cincea constienta, cognitiv creativa, superior dimensionanta a personalizarii.

PREDICATELE CONSTIENTIZARII

Conventional putem aloca cate un predicat generic fiecarei proceduri specific interpretante de mesaj, iar multimea interpretarilor initiaza si sustine o anume amplitudine constientizanta.

-Situarea optionala in reprezentare, circulatia fara implicare gestuala, printre formele si miscarile lumii fenomenale dezvolta primul predicat generic ‘vad’, care acopera constienta minimala, accesanta de realitate.

Predicatul ‘vad’ introduce conventional prima treapta de constienta, care cuprinde pozitionarea persoanei in ambient, in ‘spatialitatea implicita’ preluante de forme-relatii si ‘temporalitatea implicita’ sustenanta de schimbaria ale formelor.

-Interactia gestuala cu reprezentarile este absorbita-constientizata de predicatul generic ‘fac’. Predicatul ‘fac-construiesc’ dezvolta spatialitatea si temporalitatea explicita, conditionante ale posibilitatii constientizarii gestului. Predicatul ‘fac’ asemeni predicatului ‘vad’, nu localizeaza o interactie specifica in reprezentare, el unifica totalitatea gesturilor sau lanturilor gestuale distinct transformante de realitate.

Semnificarea si descrierea lingvistica de realitate-persoana sunt unificate prin predicatul unitar ‘vorbesc’, care dezvolta a teia constienta, coordonanta in spatiul modelarilor lingvistice de realitate, sau de comportament personalizabil.

Predicatul ‘vorbesc’ re constientizeaza constientizarile ierarhic inferioare apartinand predicatelor ‘vad si fac’.

Interpretarea mesajelor ‘vorbite’ genereaza predicatul ‘inteleg’, deasemeni dezvolta prima treapta a constientizarii superioare, auto si hetero tri personalizanta. Constienta predicatului ‘inteleg’ unifica constientizarile inferioare emergente din apliarea predicatelor ‘vad, fac si vorbesc’.

Urmatorul predicat meta-constientizant, predicatul generic ‘stiu’, este un efect al organizarii I combinarii prin functiile ‘rationanta si imaginanta’ a continutului mesajelor ‘intelese’, pentru a obtine mesaje noi cu un continut justificant, explicant, evaluant sau predictiv de eveniment natural sau act personal.

Identificarea prin ratiune a multimii de corelari intre formele si miscarile reprezentate sau intre starile mentale ale individului dezvolta retele de conditionari logice, preluante ale claselor de conditionari concrte localizabile in reprezentare. Conditionarile logice, formale, stabilesc trasee cu lungime minimala intre nodurile lingvistic interactive, permit formularea de intrebari asupra conexiunilor optime intre trasee si gasirea de raspunsuri, generante de ‘act cognitiv’.

Predicatul’ stiu’ reconstientizeaza conectiv predicatele ‘vad, fac, vorbesc si inteleg’, le ierarhizeaza procedural construind o personalitate cu cinci etaje de constienta, fiecare preluand un tip de realitate si o dimensiune interactiva a persoanei.

– Identificarea si transferul predicatului ‘stiu’ catre alte persoane duce la sinteza ultimului predicat generic, ‘stiui ca… stiu’. Acest predicat introduce a sasea constienta, global integranta, care permite sinteza de ‘eu, tu si el’ la aceiasi amplitudine personalizanta. Stiu ca stiu este un predicat final, de inchidere, el ofera maxima amplitudine constient personalizanta si transferul personalizarii maximale catre personalizarile efectiv sau potential partenere, in dialog-actiune.

In aria super-constientizanta a predicatului ‘stiu ca.. stiu’, constienta cu cea mai mare amplitudine auto si hetero personalizanta permite atribuiri de constientizari comportamental echivalente. Persoana care ‘stie ca stie’, este capabila sa se modeleze pe sine modeland semenii, cu aceiasi extensie constientizanta cu care se auto modeleaza, poate atribui si partenerilor de dialog-actiune aceiasi amplitudine auto si hetero individualizanta.

Ce dimensiune subiectivanta ofera fiecare predicat?

– In constientizarea minimala a predicatului ‘vad’, reprezentarea sau realitatea este identificata si asumata ca persoana, ca modalitate  care da continut persoanei, ii da o determinare de sine, dar o determinare prin atceva. Subiectivitatea ‘vad-sunt-realitate’ se constientizeaza si exploreaza, circula prin sine, dar este pasiva, nu are initiative interactive asupra partilor de sine care sunt formele si miscarile.

-In constientizarea predicatului ‘fac’ persoana se exinde, capata prima determinare prin sine, prin gestul emergent din sine, dependent de sine, care schimba persoana realitate construieste variante de realitate, de fapt variante de persoana realitate.

-In constienta predicanta ‘fac’ intra in scena doua minipersonalizari care interactioneaza, una este persoana realitate ‘vad-sunt’ compusa din seria reprezentarilor, alta este persoana gestuala ‘fac-sunt’  alcatuita din varietatea personalizarilor realitate controlabile modal, disponibile prin gest.

-In tripla constientizare a predicatului ‘vorbesc’, persoana vorbitoare agrega modele de persoana gestual efectoare, care si ea controleaza modal persoanele realitate.

-Predicatul ‘vorbesc’ instaleaza in premiera dubla ipostaza a persoanei personalizante, continatoare a personalizarilor ‘eu, tu’. In predicatul vorbesc, persoana auto personalizanta pe care o localizam conventional prin ‘eu’ poseda ‘vorbire, facere si vedere’, dar atribuie numai ‘facere si vedere’, atribuie o personalizare mai redusa constient si comportamental decat propria persoana.

Persoana vorbesc’ primeste trei constiente dat proiecteaza-atribuie doua, isi modeleaza numai partenerii nemijlociti, situabili ei insisi in gest si reprezentare.

-in cvadrupla constientizare a predicatului ‘inteleg’ apare prima varianta de persoana trinitara, superior constienta, care atribuie predicatele ‘vad, fac si vorbesc’, generand un model de persoana ‘tu’, care ‘vorbeste si face’, proiectand in premiera si un model de partener potential ‘el’, capabil sa ‘faca’, sa construiasca ‘persoane realitate’.

Eul care intelege poseda potential lingvistic auto si hetero personalizant.

-Eul inteleg acceseaza constientele personalizante ‘inteleg, vorbesc, fac, vad’, dar poate atribui catre ‘tu’ numai trei constiente ’vorbesc, fac, vad’, iar catre ‘el’numai initiativa interactiva a predicatelor ‘fac-vad’.

Modelul de personaj generat prin predicatul ‘inteleg’ are patru trepte constientizante, dar poate atribui numai trei nemijlocit si doua mediat, de unde incapacitatea simularii partenerilor imediati sau inter-mediati, la propria amplitudie  constientizanta. Constienta ‘inteleg’ identifica si comunica constienta ‘vorbesc’ care si ea atribuie-comunica  constientele ‘fac si vad’, de unde rezulta capabilitatea ‘persoanei ‘eu-inteleg’ de a construi  persoane ‘tu semantice’ care si ele construiec lingvistic persoane ‘el’ dar numai  ‘gestual active’. Cel care ‘intelege’ se propaga in partenerul ‘tu’ in ipostaza ‘vorbesc’, se transfera la scara ‘fac-vad’ in ‘el’, proiectand in ‘tu’ trei constiente si in ‘el’ doua mini constiente ‘fac-vad’, ne-atribuitoare in continuare de personalizare.

Constientizarea cu cinci niveluri a predicatului ‘stiu’ poseda imaginatie si ratiune, intelegere, vorbire, gest si situare in reprezentare, contine stari intentional cognitive proprii si stari intentional discursive transferabile. Predicatul ‘stiu’ atribuie ‘intelegere, vorbire, gest, realitate’ partenerului direct ‘tu’, aloca numai  ‘vorbire, facere, vedere’, acelui ‘el conceptibil’, care pentru prima data poate si el personaliza un ‘tu’ propriu care vorbeste si care are propriul partener ‘el’, diferit de el creat de ‘eu’, ‘el simulat direct de ‘tu’ care poate numai ‘face si vede’.

Cel care ‘stie’ poate constui modele de persoana care pot si ele construi modele de persoana care la randul lor pot construi modele de persoana, dar amplitudinea constient personalizanta se contracta progresiv.

Persoana care ‘stie’ poseda constienta ‘stiu’ cu cinci etaje, atribuie direct partenerului ‘tu’constienta ‘inteleg, vorbesc, fac, vad’ cu patru etaje ’, atribuie partenerului potential ‘el’ personalizat de ‘eu’ constienta ‘vorbesc, fac, vad’ cu trei etaje, atribuie lui ‘el-creat de tu’ posibilitatea de a se identifica constient ca ‘eu fac-vad’.

Cel care ‘stie’ actioneaza ‘rational’, poseda atributele intentional interogante si rezolutive, generante de act cognitiv, dar nu poate transfera atributele detaliante ale cognitivitatii partenerilor de dialog.

Partenerii’tu’ ai celui care ‘stie’ poseda dimensiunea personalizanta ‘inteleg, vorbesc, fac, vad,’ dar nu poseda rationalitate-imaginatie cunoastere, nu au caracteristica aplicarii curiozitatii implicant investigante, auto orientabile, in spatiile realitatii, gestului sau limbajului.

Ultimul predicat ‘stiu ca stiu’ permite in principiu transferul integral de auto personalzare ‘eu’ si partenerului direct ‘tu’ si potentialilor ’el, ei’, care sunt echivalent constienti,  egal implicanti intentional si volitiv, egal afectivi celui care personalizeaza.  Cel care ‘stie ca stie’ construieste un model de ‘sine-eu’ care se auto proiecteaza in toti semenii la aceiasi dimensiune constient subiectivanta. In constienta auto-reflectanta ‘stiu ca stiu’, amplitudinea auto si hetero personalizanta coincid: ‘eu, tu, el ’ ai eului, ‘eu, tul, el’ proiectati de ‘tu construit de eu’ si ‘eu, tu el’ asamblati de ‘el conceput de eu’, sunt principial identic personalizati.

Eul care ‘stie ca stie’ construieste modelul personalizant al partenerului direct ‘tu’ si modelul de ‘el’, fiecare generand propria tripleta ‘eu-stiu, stiu ca stiu, tu-stii, stii ca stii, el stie, stie ca stie’ ca parteneri echivalenti, egali constienti, egal interactivi si afectivi cu ‘eul sursa’.

In supra constienta ‘stiu ca stiu’, (eu, tu, el, pentru ‘eu’), (eu, tu, el, transferati in ‘tu’), (eu, tu, el) proiectati in ipoteticul ‘el auto si hetero personalizant’, sunt personalizari identice , cu aceiasi extensie a auto constientizarii si acelasi potential hetero personalizant.

-Predicatul ‘vad ’ pozitioneaza persoana in realitate dar fara cuplaj configurant,

-Fac este un predicat activ-creativ in reprezentare, el da acces la constructia de obiecte si proprietati.

-Vorbesc este si el un predicat creativ dar in realitatea lingvistica, in spatiul abstract al conectarii super formelor sens si alcatuirii suprer tablourilor discursive.

-Preducatul ‘inteleg’ este un fe de ‘supra vedere’ in realitatea discursiva, el da ‘modalitate semantica’ invecinarilor intre sensuri, iar ‘stiu’ introduce retele de relatii interconditionante in lumile lingvistice, le omogenizeaza sau diferentiaza interactiv, le ierarhizeaza prin clase de dependente calitative si cantitative, agrega tehnologii cauzal-cauzante de fenomen si le exploreaza predictiv.

-Metaforic ‘vederea’ este o propunere-accesare de realitate intangibila, incontrolabila modal de vazator.

-Facerea este controlul realitatii,  schimbarea formelor si miscarilor, constructia altor realitati reprezentabile.

-Vorbirea este o ‘re facere’ aplicata altor obiecte, este o actiune creativa de realitate de nivel superior care cupleaza familii de reprezentari.

– Intelegerea este un fel de ‘super vedere’ in facarea semantica a formelor si schimbarilor prin ‘vorbire’, ea distinge configuratiile si relatiile intre configuratiile compuse de vorbitor si le pune la dispozitia  predicatului ‘stiu’ care poseda rehici de a combina verosimil formele, miscarile si dependentele transpuse discursiv, a asambla modele predictiv explicante de realitate, alcatuite din retele de conditionari calitative si formale.

Simbolic ‘stiu-cunosc’ este o actiune creativa in vorbire-intelegere, o ‘super facere’ aplicata ‘formelor reprezentate-semnificate-vorbit-intelese, fiecare forma avand propriile reguli de vedere si facere,  vorbire si intelegere-cunoastere. A stii implica posibilitatea de a controla partial constient programele care aloca ratiune si imaginare, a construi evenimente conditionate sau conditionante, a face realitati cauzal unitare, unde fiecare entitate depinde cumva de celelate, dar isi propaga catre celelate proprie caracteristica conditionanta.

Cel care ‘stie ca stie’ este persoana umana matura intelectiv si emotiv care se oglindeste integral individualizant in semenii sai, care isi atribuie realitate, gest, ratiune, imaginatie, creativitate  si emotie, care aloca si partenrilor directi sau potentiali aceleasi trasaturi, se transfera integral subiectivant-emotivant  in semeni. Identitatea principiala implicant- realizanta si afectiva intre ‘eu si toate celelalte ipostaze persoane, este importanta, este esentiala in societate. Posibilitatea admiterii formale si aplicarii practice a egalitatii principiale, fundamentale, a oamenilor, indiferent de origine, functie, posesie de bunuri sau rang socii decizional, intr-o societate avansata, este conditia egalitatii social valorice a persoanelor, a dreptului fiecaruia de a accesa-ocupa prin competenta orice postura socio decizionala, cu toate consecintele care decurg.

Dar majoritatea oamenilor nu se proiecteaza personal in totalitate catre semeni, nu le recunosc tuturor semenilor propriile trasaturi individualizante, de unde rezulta diiferite tipuri de tensiuni si conflicte sociale latente sau deschise.

LIMITELE  CONSTIENTEI

Prin constienta avem acces la o parte din informatiile de iesire ale fiecarei functii interactiv-personalizante, dar nu avem acces la informatiile care intra in fiecare functie, nici la modul specific procesant al acestora. Constientizam perceptia dar nu felul in care construieste mesaje senzoriale si le comunica centrilor procesanti, constientizam alcatuirea reprezentarilor dar nu mecanismul interpretant reprezentant. Constientizam partial continutul sensurilor dar nu procedeul semnificant, constientizam ‘ce vorbim, nu cum vorbim’, dupa ce reguli mentale alegem cuvintele care credem ne exprima intentiile situant interactive. Constientizam ce intelegem,  nu ‘cum intelegem’, cum construi o reprezentare semantica a mesajelor intelese. Constientizam spatiul modal asupra caruia rationam, felul in care cuplam obiectele si sensurile alocate, concrete sau formale pentru a obtine conexiuni coerente si valide, dar  nu cum primim performanta rationanta, cum actioneaza mecanismul mental care ne atribuie o anume capabilitate de corelare intre in reprezentari, intre cuvinte si propozitii, efectele fiind identificari-argumentari de noi relatii si conditionari. Constietizam efectele functiei imaginante dar nu in ce fel actioneaza procedeul atribuitor de imaginatie, ce tehnici combinative mentale aplicate diferitelor zone ale memoriei extrag si cupleaza reprezentari sau cuvinte pentru a alcatui reprezentari noi sau discursuri noi, sau discursuri comentante, critic-apreciant a altor discursuri.

Constientizam intrebarile venite in minte dar nu modul operant-interogant al sursei intrebarilor-probleme, modul de actiune al procedurii care le formuleaza.

Constientizam felul in care raspundem, dar nu si strategiile rationant imaginante care ne ofera raspunsuri si metode de testare a raspunsurilor.

Nu constientizam in detaliu in ce fel construim sensuri, ce fel de informatia comunica un cuvant, sau o extrage din memoria interpretorului si o trimite constientei, cum intelegem sensurile izolat sau cuplate discursiv-argumentant. Nu constientizam cum suntem facuti curiosi, cum primim intentie, cum suntem activati prin intentie, cum suntem stabil implicati intr-o actiune prin vointa, in ce fel mintea noastra creaza si atribuie emotie.

Avem acces constient numai la constiente efect, la rezultatele interpretarilor de mesaje, la obiecte, miscari si proprietati, la gesturile care manipuleaza obiecte, la sensurile care unifica si manipuleaza  gesturi sau grupuri unitare de obiecte.

Valorificam sistematic setul de predicate personalizante ‘vad..stiu’, dar nu putem accesa constient predicatul suprem, ‘stiu cum stiu’, predicat care in principiu ar trebui sa atribuie capacitatea auto personalizarii explicite, a ‘constientizarii tuturor compartimentelor morfo functionale care ne construiesc individualitatea activa. ‘Stim’sa facem o multime de lucruri dar nu ‘stim cum le facem’, cum actionam in detaliu cand un simt percepe-observa ceva, cand extragem din mesajul senzorial o parte din realitate, cand o descriem intelectiv, o exploram si ordonam relational cognitiv.

Suntem constienti de spectacolul realitate, ne atribuim un rol in spectacol si il jucam constient si inconstient, inventiv sau nu, invatand sau ignorand sa invatam cum sa concepem-comunicam acele replici care ne pot schimba rolul, rangul si recompensa in spectacol, dar nu constientizam in ce fel primim atributele constructiei si implicarii in diferite roluri personalizante.

Este oare necesara sau contingenta, aceasta imensa ignoranta asupra celui care suntem, a felului cum este construit informational sistemul interactiv pe care il asumam ca ‘eu’, ca angrenaj de posibilitati si imposibilitati obscur atribuite, surse ale identitatii noastre cunoscute si necunoscute?

Inevitabil aria personalizanta a predicatelor generice include si limitele de constienta impuse de capacitatea noastra de a le utiliza, fara a controla constient fundamentul operant care le face utile.

Perceptia se deschide catre mesajele externe, reprezentarea proiecteaza pe ecranul spatio temporal opera realitate, lumea in care suntem. Semnificarea cuantifica-valorifica reprezentarea,  vorbirea valorifica prin conexiuni extensiv modelante semnificarea, intelegerea proceseaza vorbirea, iar cunoasterea actioneaza in spatiile intelegerii, combina rational imaginant interpretarile de discurs pentru a obtine discursuri si intelesuri noi cu utilitate potentiala sau imediata.

Omul actual este prea divers implicat, obligat sa fie constient cuplat la ceva, sa refuze participarea constienta la altceva, pentru a fi efectiv constient de interdictiile extensiv personalizante pe care I le impun constientizarile specifice, de inconstienta asupra celui sau celor pe care le constientizeaza.

Ca functie ipotetic orientanta si valorificanta a performantelor procesante ale functiilor specific personalizante, constienta creaza ‘cunoscatorul implicat’, capabil sa se auto situeze, actioneze si evalueze actiunile, sa isi stabileasca coordonatele in realitate, in gest, in limbaj-discursivitate, in ratiune, in imaginatie-creativitate, in emotie, dar incapabil sa constientizeze-controleze mecanismele situante, interactive, cognitive-creative, afective si constientizant unificante care il asambleaza.

Cunoscatorul standard ‘vede-reprezinta’ dar dar nu stie cum, vorbeste si intelege, fara acces constient la info procesele care ii atribuie vorbire si intelegere, cunoaste ceva, dar nu ‘stie’ cum actioneaza acea ipotetica super cunoastere, care ii atribuie cunoasteri particulare, nu stie nici daca exista o ‘ex-constienta’ care controleaza mecanismul atribuitor de constientizari particulare,  sau constienta insasi este o functie identificant situanta limitata, care nu permite alocarea de superconstiente identificante ale tehnicilor reprezentante, discursive, interactiv cognitive.

Literar constienta este un fel de martor al diferitelor realitati, actiuni in realitati, actiuni asupra actiunilor, asumari de actiuni, asumari de vector interactiv asumant, dar nu stim daca poate fi si acel super-martor creator de martori specific constient implicati, care poate crea si trimite martori particular constienti pentru a observa-constientiza situarile persoanei active, a clarifica cum este alcatuita fiecare actiune situanta si interactiva, cat de corecta sau falsa este impresia auto personalizarii.

Daca ar exista o supra constienta difuza, nespecifica, care ar controla atribuirile de constienta centrata, care ar de marturie specifica a constientelor si modurilor operante ale functiilor distinct implicante, reprezentante, gestuale, lingvistic discursive, rationante, imaginante, emotivante, atunci fie persoana ‘standard’ ar face explozie, incapabila sa fie simultan cumva si sa fie cauza a ceace este; sa dezvolte si asume o ipostaza interactiv subiectivanta, sa stie cum este facuta ca subiectivitate locala in fiecare ipostaza, sa mai stie ce alte personalizari poate primi si in ce fel, sau ar intra ireversibil in ‘alta realitate’, in care ar identifica cum este facuta lumea fenomenala, cum sunt ‘facute’ toate info functiile cuplabile la fenomenalitate, cum sunt cele discursive modelante de variante realitate, ce tip de constiente preiau- controleaza fiecare functie, ce super functii si super constiente supra personalizante aloca functiile si constientizarile personalizante standard.

 

5 comments to CONSTIENTA SI PERSOANA

  • tereza

    Constienta este o functie conectiva a unui lant de proceduri interpretante de mesaj (functii subiectivante), acest lant se inchide, exista un fead-back. Cunoasterea amplifica ‘vederea’. Vad, fac, vorbesc, inteleg, stiu, vad altceva,… Mesajele realitatii stau la baza lantului conectiv si tot ele se modifica pe masura ce cunoasterea progreseaza. Curiozitate, intentie, ….cunoastere, curiozitate,intentie,…cunoastere… Intentia este vectorul care activeaza mecanismul generator al mesajelor realitatii. Cu cat este mai coerent actul intentional cu atat aduce mai multa cunoastere. Fiinta umana este controlabila prin intentie. Din alta realitate ni se transmite cunoastere compatibila cu capacitatea de asimilare a fiecarui individ.

  • Constienta e mai mult decat o functie conectiva a ceva diferit de ea dar care o ocupa si elibereaza permanent, este sau ar putea fii sursa starilor proprii, sursa realitatii si personalitatii, daca admitem teoria idealista a mintii ca factor prim generant de realitate si subiectivitate. Daca ramanem in materialismul stintific, si este mai bine sa ramanem acolo, mai coerent intelectiv, constienta este ceva confuz, ceva care aloca acces la ceace suntem, iar fara constientizare doar suntem ceva, suntem fara a stii cum suntem, fara a stii ca suntem omul cu insusirile lui. fara constienta am fi ca un robot supra performant care actioneaza in multe feluri dar inconstient, fara sa aiba la dispozitie un model mental de sine. in text nu incerc sa caracterizeze operant constienta, sa spun ce este sau cum este ca procedura personalizanta, ca functie primara, independenta de continuturile realitate-subiect pe care le preia si arunca, pentru ca nu stiu, nu imi vine o ideie verosimila.

  • tereza

    De unde rezulta tensiuni si conflicte sociale? Majoritatea oamenilor nu se prooiecteaza personal in totalitate catre semeni pentru ca majoritatea oamenilor nu se proiecteaza in subiectul sursa, nu isi identifica originea de generare comuna. Nu putem accesa constient predicatul stiu cum stiu, nu putem constientiza info sistemul care ne construieste individualitatea.

  • Daca un om nu isi poate constientiza semenii la acelasi nivel personalizant prin predicate, la care se constientizeaza, daca nu le aloca aceleasi performante intelective si emotive-sufletesti, si nu le poate aloca daca semenii nu au in mintea lui acelasi rang personalizat pe care il are el, atunci semenii nu au aceiasi valoare pentru el, de unde rezulta potentiala depreciere, dispret al semenilor si lipsa lor de valoare in ochii celui care ii constientizeaza ca persoana la un nivel umanizant mai scazut. Un asemenea om se pune usor in conflict cu semenii pa care ii trateaza ca inferiori fundamental, ca personaje inferioare. Nu uita ce spune morala crestina; iubeste aproapele-semenul ca pe tine insusi, asta insemnand si: ‘da aproapelui aceiasi valoare umana pe care o dai fiintei tale, de unde rezulta numai respect pentru semenul egal, numai atitudine cooperanta, apreciere si generozitate permanenta.

  • tereza

    Doresc sa justific de ce un om nu isi poate constieniza semenii la acelasi nivel personalizant. El nu aloca aceleasi performante semenului pentru ca nu identifica (nu constientizeaza) sursa comuna, sursa subiectivanta, subiectul autosubiectivant, invariantul subiectivant global. Nu il trateaza pe semen ca egalul lui pentru ca nu intelege ca sursa generatoare ne aloca aceleasi predicate, nu ne diferentiaza prin numarul de predicate. Daca ni s-ar da posibilitatea sa accesam constient predicatul “stiu cum stiu”, am putea “vedea” meta programele care ne genereaza individualitatea.

Leave a Reply