Categories

A sample text widget

Etiam pulvinar consectetur dolor sed malesuada. Ut convallis euismod dolor nec pretium. Nunc ut tristique massa.

Nam sodales mi vitae dolor ullamcorper et vulputate enim accumsan. Morbi orci magna, tincidunt vitae molestie nec, molestie at mi. Nulla nulla lorem, suscipit in posuere in, interdum non magna.

CELE PATRU TREPTE

CELE PATRU TREPTE

-O privire radiografica prin trupul istoriei ne pune la dispozitie multimea relatiilor omului cu sine si cu lumea sa, felul abordarii si intelegerii acesteia, ne indica intrarea progresiva in scena umanizarii a mai multor tipuri de personaje si de cunoastere accesibila acestora.
-Primul cunoscator creator, vechi de peste 20 de milenii este artistul.
Pentru artist prima norma a lumii, prima si singura lege, este ‘Frumusetea’.
-Natura este frumoasa, este nelimitat divers frumoasa, are trepte de intensitate a frumusetii, este imprevizibil frumoasa.
-Omul ca parte a naturii, ca natura constienta de sine, poseda si el frumusete, o multime de nuante ale frumusetii, unele fiind de maxima intensitate-calitate, intrecand frumusetile pur naturale.
-Simturile percep fumusetea ca senzatie si senzualitate,
-Sufletul percepe frumusetea ca emotie,
-Mintea o recunoaste ca principiu estetic ierarhizant,
-Dar frumusetea este regina absoluta, ea te naste frumos, te creste si scalda in frumusete, te hraneste cu frumusete, te invata sa o recunosti si contempli, te desprinde progresiv de frumusete, te da la o parta , aduce in Existenta mereu alta sau alte frumuseti, naturale sau umane, dar este creatoarea a toate…
-Frumusetea este si autoarea propriei frumuseti.
-Al doilea a intrat in arena cunoasterii moralistul.
-Cunoscatorul moralist vechi si el de milenii, admite ca exista frumusete, o multime de frumuseti, dar pentru el frumusetea este un principiu derivat din actiunea satisfianta corporala si intelectiva, ea nu se impune simtului sau mintii spontan.
-Pentru moralist frumusetea este un efect al puterii omului de a recunoaste si satisface nevoi.
-Daca implinirea nevoii si satisfactia este deplina si de calitate, atunci ea dezvolta in individ starea frumusete, maxima tensiune senzuala, emotiva, estetic satisfianta.
-Dar omul nu poate crea atata frumusete divers si intens satisfianta cata ar vrea, de unde lupta pentru posesia satisfactiei, a frumusetii, lupta care duce la violenta, la conflict.
-Pentru a regulariza accesul la satisfactie-frumusete, pentru a tine in frau dorinta omului de posesie-experimentare cu orice pret a frumusetii-placerii, prin senzatie, emotie, estetizare, omul cunoscator trebuie sa introduca principiul moral, sau legea morala,
-Morala este prima lege, legea fundament, ea indica omului cum sa se evalueze pe sine ca valoare, ca frumusete, ca sursa a frumusetii, in ce fel sa se puna la dispozitia sa ca sursa a satisfactiei-fumusetii, cum sa isi permita sau restranga accesul la frumusetea placere, pentru a trai in armonie, in fumusetea spirituala, cu el si cu semenii sai.
-Dar nici moralistul nu a rezolvat problema, urmat fiind de omul politic.
-Pe politician nu il preocupa in primul rand frumusetea, cat mai ales producatorul de frumusete , adica omul, factorul principal.
-Omul politic teoretizeaza alcatuirea si functionarea cetatii-societatii, a multimii organizate a producatorilor constienti de satisfactie-frumusete.
-Cu milenii in urma filozoful a argumentat ca in cetatea ideal frumoasa, bine alcatuita, maxim satisfianta, trebuie sa existe o diversitate de producatori ai fumusetii, de mestesugari, de tehnologi, cu un cuvant modern, cu diferite abilitati creative, necesari pentru a satisface toate felurile de nevoi,
-In cetate trebuie sa fie si razboinici, paznici ai frumusetii.
-Conducatorul mestesugarilor tehnologi, autori ai frumusetii, sau razboinicilor, pazitori ai frumusetii, trebuie sa fie ‘omul politic’, cel care stie cel mai bine ce proportie din fiecare specimen de lucrator, sau razboinic, sa fie in cetate, pentru ca frumusetea satisfactie, sa fie maxima si in armonie morala.
-Iritat de orgoliul omului politic a intrat in disputa ‘omul religios’.
-Acesta declara simplu si raspicat, fara acceptarea argumentelor:
-Singura lege a lumii, singurul creator de legi, creator de om si de frumusete in si prin om, dar si de lipsa a frumusetii in om, creator de artist, moralist, politician, religios, este unicul creator Divin, nelimitat cunoscator, nelimitat capabil creativ, absolut.
-Ultimul cunoscator, este omul de stiinta clasic si modern.
Pentru omul de stiinta, natura este singurul creator absolut, condus in generarea variantelor frumusetii, de propriile legi interactive, descriptibile formal, matematic, verificabile prin experiment.
-Dar in mod evident, necesar, natura nu este constienta, ea face totul inclusiv constienta si omul constient creativ, la modul inconstient, de unde concluzia paradoxala:
Mai putin, mai simplu ca principiu-lege, ca act creativ, poate realiza mai mult , mai complex, poate realiza constientul creativ.
-Acesta este paradoxul cunoasterii stintifice, in care ‘spiritul’ ipostazierea filozofica si religioasa maxima a ‘constientei creatoare’, depinde de ceva aparent inferior, de materia lipsita de constienta.
-cam asta ar fi tot

Leave a Reply