Categories

A sample text widget

Etiam pulvinar consectetur dolor sed malesuada. Ut convallis euismod dolor nec pretium. Nunc ut tristique massa.

Nam sodales mi vitae dolor ullamcorper et vulputate enim accumsan. Morbi orci magna, tincidunt vitae molestie nec, molestie at mi. Nulla nulla lorem, suscipit in posuere in, interdum non magna.

spectator

SPECTATOR

Sa ne imaginam un televizor magic-constient, pe al carui ecran se proiecteaza continuu un spectacol cu o multime de personaje si aventuri, comice, dramatice, tragice. Televizorul magic are ‘ochi externi’ prin care isi poate privi ecranul, iar prin constienta poate particulariza personajele initial neutre, le poate individualiza si evalua. Dupa un timp televizorul constient magic isi alege-prefera un personaj al ecranului si incantat de actele si emotiile, lui isi spune:
-Asta sunt EU, sunt cel mai important individ din spectacol. Ceilalti sunt niste EI, iar eu sunt cu totul deosebit de ei, prin ‘ce fac si simt’, prin tot ce ‘sunt eu pentru ‘mine’.
-Dar televizorul personaj nu isi poate da seama cuplat numai la ecran, ca intregul spectacol cu actiunile si emotiile lui, sunt efecte ale functionarii unui mecanism complex care la randul lui este creatia altui EU, al unui Eu creativ de televizoare si spectacole in afara sau pe ecranele acestora.
-Pentru a ‘exista’ televizorul ecran, lumea spectacol, personajele care il populeaza, exista un creator de televizoare, altul de personaje pe ecran un ‘EU constructor care face ecranele si altul regizor’, care stie sa faca spectacole cu eroi si drame, dar ambii sunt in umbra, sunt inaccesibili ochilor externi, constientei externe, a televizorului, sau eroului de pe ecran.
-La fel este si ‘omul’, au spus inca acum cateva milenii, unii ‘cunoscatori’, sa le spunem ‘oculti’.
OMUL este un personaj ‘iluzoriu’, adica existent numai in constienta sa, comparabila cu un ‘super ecran’, pe care tot timpul se desfasoara un spectacol tridimensional cu o diversitate de indivizi si actiuni, iar constienta ecran individuanta alege un personaj, este obligata sa aleaga unul, se identifica cu el, isi spune: ‘asta sunt eu’.
-Dar mai spun cei care pretind ca ‘stiu’, acest spectacol tridimensional proiectat pe constienta, este ‘iluzoriu’, este aparent’, desfasurat numai in constienta, dependent de constienta ecran.
In spatele scenei ‘constienta’, unde se deruleaza spectacolul si personajele iluzorii, se ascunde autorul si proiectorul spectacolului, se ascunde ‘constienta absoluta’, sau ‘mintea universala’, creatoare a personajelor si a lumilor iluzorii din personaj.
-Pentru a ajunge la autorul spectacolului, trebuie sa ‘renunti la tine’, a spus BUDDHA, un antic personaj celebru, un ‘cunoscator de sine’, care cu doua milenii si jumatate in urma, se spune ca a spart ‘ecranul lumii iluzorii’ si a ajuns la originea lui, a intrat in mintea universala, incaracterizabila, incomprehensibila, pentru cei care nu au decat ochii umani, ochi externi, fixati pe ercanul iluziei realitatii.

La toate astea cineva cu o tona de bun simt stintific, ar putea raspunde:

-Ce nerozii, ce banalitati invechite! Lumea mea este reala, este singura realitate, iar eu sunt un personaj autentic, sunt cauza identitatii mele, sunt autorul, actorul si spectatorul, iar spectacolul este realitatea materiala, unica si adevarata realitate, restul, adica afirmatii ca cele de mai sus, sunt iluzii.

-Si cum oare ai putea sa il contrazici?!

If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.

Leave a Reply