Categories

A sample text widget

Etiam pulvinar consectetur dolor sed malesuada. Ut convallis euismod dolor nec pretium. Nunc ut tristique massa.

Nam sodales mi vitae dolor ullamcorper et vulputate enim accumsan. Morbi orci magna, tincidunt vitae molestie nec, molestie at mi. Nulla nulla lorem, suscipit in posuere in, interdum non magna.

MASURA ESTETICA

 
Tehnic a masura insemna a compara si cuprinde o entitate aleasa ca etalon, in alta entitate de acelasi fel. Masura este tehnica, precisa, cand foloseste acelasi etalon, ea indica cu precizie raportul cantitativ intre doua modalitati, fie ele concrete sau abstracte.
Omul este un instrument de masura universal, este masura tuturor lucrurilor, cum a spus un filozof acum cateva milenii.
Omul masoara totul in lumea sa, masoara natura, fiinta sa, a semenilor, masoara calitativ si cantitativ, adica evaluant estimativ, evaluant cantitativ, matematic.
Putem spune ca omul masoara totul prin cateva tehnici de masura si etaloane cantitative-calitative pe care vom diferentia conventional.
Prima si cea mai importanta este masura intelectiva, rationala, logica, care poate fi calitativa si cantitativa. Masura intelectiva, rationala, stabileste rapoarte intre diferite entitati, intre altele stabileste si caracteristica unei multimi de afirmatii, stabileste coerenta lor, precizia lor, corectitudinea lor, probabilitatea lor.
Masura rationala cantitativa este precisa si reproductibila.
Masura rationala calitativa este ambigua, are fluctuatii procedural evaluante, dependent de performanta logica a celui care o aplica, de informatiile la care are acces, de modul cum le intelege.
O foarte importanta masura calitativa a omului, a fiecarui om este masura estetica, sau evaluarea estetica, senzorial, senzual, emotiv apreciativa, a indiferent ce.
Masura estetica este calitativa, dar de regula este insotita si de o masura rationala, de o analiza a criteriilor si conditiilor de aplicare a unei masuri calitativ estetizante.
Masura estetica cu toata rationalitatea ei variabila, este personala, aici nu exista etaloane standard, sau exista atatea etaloane evaluante cati oameni sunt.
In masura estetica apar cele mai mari diferente evaluante si asta se poate constata usor daca ai la dispozitie estetizarile unui numar de indiviazi, asupra acelorasi obiecte sa le spunem ‘artistice’, posedand in ele parametrul conventional ‘frumusete’.
Omul estetic poseda un etalon evaluant personal flexibil si rigid, adica el poate invata sa aplice o masura estetica, poate re invata sa aplice alta masura aceluiasi camp estetic, sau dupa ce intra in posesia uneia, nu mai poate, nu mai vrea sa invete alta.
Rigiditatea estetic evaluanta, adica pastrarea criteriilor evaluante, de regula inconstiente, este majoritara, ea se poate observa bine pe facebook, unde zeci, sute, mii de indivizi, isi exprima preferintele estetice asupra unei mari diversitati de obiecte, subiecte, opere de arta de toate felurile.
Putem spune ca exista etaloane estetic evaluante mai bune si mai putin bune?
De regula raspunsul este afirmativ, dar trebuie sa fim atentii la detalii.
Lumea unde suntem poseda o extrema diversitate de forme, calitati, miscari, interactii.
Societatea este si ea un domeniu creativ estetizant de o uimitoare varietate, ea cuprinde relizarile tuturor oamenilor, utilizabile in diferite feluri, provocand diferite satisfactii.
Cu o singura masura estetizanta, multe din formele si evenimentele naturale ori societale nici nu intra in orizontul estetizant al unui individ cu un anume etalon estetizant, sau priemsc o masura negativa, sunt aruncate in zona ‘uratului’, a obiectelor fara calitati estetice. Este nevoie de o larga variatate de criterii estetizante, care sa acopere aceasta diversitate.
Ceace putem admite este performanta variabila a indivizilor estetizanti de a evalua acelasi obiect estetic-artistic, creat de om.
Majoritatea operelor umane de arta, de calitate, poseda mai multe niveluri creativ estetizante, iar estimatorul estetic nu le poate cuprinde pe toate, fara o extrem de ampla sensibilitate evaluanta dublata de un antrenament estetizant indelungat, de o eruditie estetic evaluanta, greu de insusit.
In concluzie in arta omul isi dovedeste limita masurii estetizante, uneori o limita severa, exprimata prin incapacitatea lui de a identifica continutul estetic, adica simplu spus ‘frumusetea’ unei anume opere de arta, a carei viziune estetizanta introdusa de creatorul ei, este straina evaluatorului, nu intra in campul sau estetizant apreciant calitativ.

If you enjoyed this post, please consider leaving a comment or subscribing to the RSS feed to have future articles delivered to your feed reader.

Leave a Reply