Categories

A sample text widget

Etiam pulvinar consectetur dolor sed malesuada. Ut convallis euismod dolor nec pretium. Nunc ut tristique massa.

Nam sodales mi vitae dolor ullamcorper et vulputate enim accumsan. Morbi orci magna, tincidunt vitae molestie nec, molestie at mi. Nulla nulla lorem, suscipit in posuere in, interdum non magna.

nimic

NIMIC

Simplificat ‘Nimicul’ este lipsa absoluta, lipsa, adica non prezenta, absenta oricaror caracteristici.
-Dar caracteristicile, atribuirea de caracteristici, implica prezenta unui ceva foarte complex, plin de calitati, care sa le discrimineze, de unde am putea conclude ca nimicul cu toata nimicnicia lui, este creatia unui ceva autentic.
-Noua Problema este cum putem explica prezenta unui ceva, prin ce act creativ?
-Nu putem decat sa admitem eternitatea unui ceva, iar daca acel ceva este continuu creativ numai astfel sustinandu-se pe sine, el trebuie sa fi ajuns infinit divers, deasemeni non caracterizabil, sa piarda caracteristica a ‘ceva’.
-Pe de alta parte din nimic nu iese ceva, nimicul nu prolifereaza in ceva diferit de nimic.
-Asta o stiau oamenii de milenii.
-Dar daca inversam relatia, daca nimicul este si ‘ceva’ si ‘nimic’?
Asta ar explica cum pot apare caracteristici si negari de caracteristici, fara sa existe un ceva autentic, diferit de nimic.
Si asta e o intebare foarte veche, la care raspunsurile sunt obscure.
Ne putem inchipui oare nimicul fiind un ceva?
-Avem un exemplu la indemana.
-Constienta pare un nimic, dar este plina cu de toate, insa creierul e gol de multimea de ceva prezente in constienta, este un ceva diferit.
Deasemeni nici constienta nu e ‘un ceva distinct’, identificabil in creier, sau macar ‘o stare a creierului’., -Constienta pare un nimic exemplar, purtator a ceva.
-Putem risca relatia inversa care argumenteaza prezenta a ceva in nimic, adica creierul este o stare a constientei, lumea este o stare a constientei, ambele sunt tipuri de ‘ceva’, purtate in nimicul constienta .
-Creierul este un ceva, lumea este si ea un super ceva, iar daca sunt sustinute de constienta, care pare a fi un nimic, exemplificam cumva posibilitatea ca nimicul sa sustina ceva. Totusi putem golii constenta de toate ‘modurile ceva’ si inca ramanem constienti de ceva, constienti de posesia sinelui, a eului nostru, a identitatii noastre pure, numai in posesie de sine, in posesia recurenta a posesiei de sine.
-Sa fie EUL autorul constientei, sau constienta creatoarea eului?
-Asta e intrebarea.
-Sa existe oare un nimic superior nimicului ‘constienta’, sa fie ‘eul’ un super nimic, autorul tuturor nimicurilor, inclusiv a nimicului constienta, capabila sa preia ceva.?

Leave a Reply