Categories

A sample text widget

Etiam pulvinar consectetur dolor sed malesuada. Ut convallis euismod dolor nec pretium. Nunc ut tristique massa.

Nam sodales mi vitae dolor ullamcorper et vulputate enim accumsan. Morbi orci magna, tincidunt vitae molestie nec, molestie at mi. Nulla nulla lorem, suscipit in posuere in, interdum non magna.

A FI LIBER

A FI LIBER

-Oricat ar parea de curios IDEEA DE LIBERTATE, STAREA LIBERTATE, sunt intelese gresit.
-Numai neliber fiind, adica cumva negativ dependent, (pentru ca exista si dependente pozitive, cum ar fi dependenta de bautura sau de alt drog, care iti dau impresia ca esti liber), vrei sa fi liber, sa inlaturi dependenta, sa intri intr-o anume stare preferata, satisfianta.
Cat timp posezi starea satisfactie, cat timp consumi combustibilul care o ofera, esti liber, nu mai vrei altceva, apoi o iei de la inceput, cauti alta initiativa, iar te vrei liber
– Libertatea este premiul primit la rezolvarea unei nevoi-conditionari autentice sau false, dar numai pe termen limitat.
Foamea, setea, nevoia de deplasare, de adapost, actiune, comunicare, spectacol, sau creatie, sunt conditionari metabolice sau mentale, sunt pretexte ale libertatii si devin libertati efective, cand sunt implinite.
In aceasta perspectiva stramba a simti foame, sete, nevoie de dialog, de actiune, de afectiune, sunt constrangeri, sunt lipsiri de libertate, iar accesul la hrana, deplasare, dialog, actiunea sau afectiunea dorita-primita, sunt intrari in libertate, manifestari de libertati.
Omul standard este un complex de obiceiuri, de dependente si moduri satisfiante, de automatisme corporale, senzoriale, senzuale, intelective, emotive, intr-un cuvant de asa numita ‘mentalitate’, sau ‘ecuatie individuanta’.
-Acestea particularitati activ personante sunt izvoarele nelibertatii si libertatii, ele impulsioneaza individul sa le satisfaca, sa se elibereze de presiunea prezentei lor, dar intr-un mod neliber, adica sa se desprinda de o stare proprie nedorita, conflictuala si sa intre intr-o alta stare proprie dar prietenoasa, placuta, apreciata, sa largeasca o legatura care se va strange iar, nu sa o inlature definitiv.
-Nici un om normal nu vrea sa fie cu totul altfel, sa nu mai aiba corp, nevoie de hrana, de diferite obiecte si servicii, de dialog, de actiune, de comuniune cu semenii sai, cu lumea sa, sa fie doar o super constienta goala de continut, suspendata in vid.
-Fara caracteristicile individuante, metabolice, conceptuale, afective, fara sumumul de trasaturi care ne definesc, am fi o fiinta complet autonoma, independenta, o fiinta auto suficienta siesi, dar in nici un caz libera, pentru o asemenea fiinta nu vrea sa fie altfel decat este, ea fiind in ‘identitate de sine’, cum spune filozoful.
-Nelibertatea si Libertatea sunt moduri active polare, ele implica stresul unei tensiuni negative si invingerea lui prin act specific, pentru un interval de timp.
-Nevoia de liberate indica prezenta constrangerii, iar libertatea este actul inlaturarii ei, este situarea celui eliberat, intr-o stare satisfianta preferata, maxim preferata la un moment dat.
-Nu poti sa te vrei simultan liber in doua alternative preferante diferite, fara a crea un conflict intre libertati, conflict poate fi mai frustrant decat presiunea unei nelibertati specifice.
Paradoxal orice libertate este situarea numai in interiorul unei alte ‘nelibertati-dependente’, dar acceptate, dorite, pozitive.
-Spre exemplu vrei sa spui sau faci ceva interzis, iata o ingradire a libertatii, iar a spune-face ce vrei, chiar riscand alta libertate, indica cucerirea unei libertati.
Dar oare te-ai intrebat daca libertatea ta, adica satisfactiile tale, sunt libertati-satisfactii si pentru altul.
Daca ai o mintre mediocra, daca nu iti place sa iti pui si rezolvi probleme tehnice, artistice, sociale, politice, religioase, etc, daca nu iti place sa gandesti interogant si rezolutiv, atunci libertatea ta insemna de regula o anume actiune rutiniera preferata sau o distractie preferata, insemna sa fi cumva emotivat pozitiv, evident de altul, adica pe sema impunerii unei constrangeri celui care te distreaza.
-Dar o minte puternica, activa, inventiva ar considera odioasa, insuportabila, libetatea ta banala, monotona, repetitiva ar considea ca este cea mai cumplita pedeapsa si ar face tot ce ii sta in puteri, sa nu fie obligat sa o experimenteze.
-In consecinta cand te consideri tu liber, altul se considera profund neliber, agresiv neliber, chiar injositor neliber, si ar incerca orice sa inlature cat mai rapid acea contrangere-suferinta, care pe tine te incanta, te relaxeaza, iti da senzatia libertatii…
-Paradoxal esti liber cand esti neliber, adica esti implicat-ocupat intr-un mod placut, si invers, esti neliber cand esti liber sa faci ceva ce nu iti place, nu vrei sa faci…

Leave a Reply