Categories

A sample text widget

Etiam pulvinar consectetur dolor sed malesuada. Ut convallis euismod dolor nec pretium. Nunc ut tristique massa.

Nam sodales mi vitae dolor ullamcorper et vulputate enim accumsan. Morbi orci magna, tincidunt vitae molestie nec, molestie at mi. Nulla nulla lorem, suscipit in posuere in, interdum non magna.

JOCUL

JOCUL

-Contrar parerii indivizilor lenesi fizic si mental, omul e genetic facut creativ, facut sa descopere si rezolve probleme de toate felurile.
-Aceasta trasatura inventiva se pune in evidenta prin orientarea majoritatii daca nu a totalitatii oamenilor catre joc, catre diferite jocuri care prin reguli impun diferite strategii de joc dar permit si improvizatia, aduc surpriza, imprevizibilul, farmecul oricarui joc.
-De la prima copilarie pana la batranete, omul normal fizic si psihic joaca cumva, are o nevoie imperioasa de joc, de noutate, de imprevizibil, intr-o viata majoritar monotona.
-Prin joc omul sparge zidul rutinei zilnice, face ceva care il distreaza, ii aduce in viata un coeficient de extraordinar, de creativitate proprie, de libertate, de fortare a lumii sa fie cum vrea el, macar a lumii jocului.
Jocurile umane sunt de o mare diversitate, unele fizice si mentale, facand apel simultan la forta fizica si agilitatea jucatorului conduse se minte, altele sunt altetorii, fac loc intamplarii, iar cele mai tehnice sunt jocuri conceptual creativ combative, cum e jocul de sah.
-Dar omul a descoperit si practicat de milenii ceace am putea numi jocuri perfecte care cer maxima angajare, antrenament si talent creativ din partea jucatorului.
-Primul joc perfect jucat de milenii a fost in trecut jocul filozofic, continuat in prezent ca joc stintific, unde omul devine cumva aliatul si adversarul jocului naturii imprevizibile.
-Omul de stiinta vrea sa inteleaga natura cauzal, sa o faca predictibila, sa ii descopere legile de interactivitate-schimbare, sa anticipeze viitorul dinamicii naturale.
-Toti oamenii beneficiaza de victoria omului in acest joc stintific si tehnologic om-natura, dar natura e departe de a fi invinsa-anticipata, poate nu va fi niciodata.
– Al doilea joc perfect, de fapt primul ca mod de joc vechi de peste zece milenii, cu o mare varietate de reguli, actiuni creative si efecte spectacol, este jocul ‘arta’ de toate felurile.
-In jocul arta omul preistoric, antic, clasic, modern, a incercat si incearca mereu sa se confrunte inventiv cu natura dar nu stintific pentru a o explica si anticipa, ci pentru a o imita in toate compartimentele, a ii face copii, miliarde de copii, a o depasi chiar in varietate, noutate, frumusete, spectacol.
-Artistul se lupta cu natura si cand coopereaza cu ea, el vrea sa faca din arta natura perfecta, sa fie el autorul primei naturi, el vrea ca arta sa nasca natura, nu invers, sa arate naturii ca o poate imita in totul, o poate si depasii.
-Stiinta si arta sunt jocuri universale si infinite, ale caror reguli se schimba continuu, la fel cum se schimba si jucatorii si aspectul jocului.
Fiecare noua generatie de oameni angajati in jocul stintific sau al creatiei artistice, aduc in scena tot alte reguli de joc, din ce in ce mai complicate si ciudate, mai greu de inteles de cei care stau pe margine si admira jocul si jucatorii,.
-Oamenii nejucatori stintific, beneficiari ai stiintei si tehnologiei nu pot intra in teren nici ca arbitri, pentru ca nu inteleg regulile jocului stiinta, iar in cazul jocului arta. nu le pot aplica artistic creativ.
-In ambele jocuri sunt necesare performante intelective dar si emotive de exceptie, pentru a fi jucator acceptat-omologat prin creatie-inovare, prin aducerea noutatii in spatiul scenei.
-In jocurile perfecte nu incap amatorii, sau daca sunt si amatori, ei semana cu baietii de mingi care stau pe tusa si culeg mingile iesite din joc, cu care au voie sa se joace si ei, sa imite profesionistii…

Leave a Reply