Categories

A sample text widget

Etiam pulvinar consectetur dolor sed malesuada. Ut convallis euismod dolor nec pretium. Nunc ut tristique massa.

Nam sodales mi vitae dolor ullamcorper et vulputate enim accumsan. Morbi orci magna, tincidunt vitae molestie nec, molestie at mi. Nulla nulla lorem, suscipit in posuere in, interdum non magna.

OFRANDA

-Cand omul ingrijeste diferite fiinte, hraneste si adaposteste animalele sau pasarile pe care le creste pentru a satisface propriile nevoi, nu il intereseaza reactia lor senzoriala sau emotiva, cu toate ca ea exista.
-Fiintele crescuta-maturate isi vor darui corpul ofranda celui care le-a tinut in viata, intorcandu-i cu pretul vietii lor, satisfactia pe care au primit-o prin el.
-La fel individul creativ de orice soi, fie el om de stiinta, artist, sportiv, etc, nu isi daruie gratuit opera semenilor, el asteapta de la ei o ofranda, astepta satisfactia lor intelectiva si emotiva cat mai intensa, pe care fiecare a trait-o participand la spectacolul actorului creativ..
-Orice spectacol al omului creativ pentru omul intelectiv-emotiv, nu se plateste numai prin biletul de intrare, prin ceva diferit de spectator.
-Adevarata plata pentru opera de calitate este dubla placere a celui care a primit opera, este schimbarea mintii si sufletului celui care a primit ofranda opera, dar a si daruit ceva in schimb, a daruit mintea si inima sa artistului.
Spectatorul prin sentiment si intelect este o ofranda profunda daruita autorului artist pe durata spectacolului, iar daca trairea operei ca ofranda emotiva nu exista, creatorul insusi nu a facut nimic, nu s-a daruit, pentru ca opera lui nu a fost primita.

IUBIRE

IUBIRE

-Intelepciunea omului religios dar si laic cu gandire profunda, ne spune sa ne ‘iubim unii pe altii’ cu o dragoste generoasa, fara conditii, dragostea fiind cel mai uman, mai umanizant sentiment.
Orice om a iubit sau iubeste pe altul, dar la modul egoist, focalizat, exclusivist, numai cel iubit primind pe o durtata de timp limitata, calitati speciale, unice, de fiinta perfecta sau aproape.
-Indemnul iubirii umanizante, divergente, a tuturor, nu este egoist, el ii include in sfera iubirii pe toti.
-Dar de ce sa iubim ne egoist, ce calitate speciala are acest fel de iubire?
Cand iubim pe cineva anume, prin iubire il pretuim deosebit de mult, cu cea mai mare intensitate emotiva de care suntem capabili, iar pretuindu-l cat ne sta in puteri, nu ii gasim nici un defect, nici o pata pe intreaga suprafata fizica si sufleteasca a fiintei sale.
-De regula aceasta emotie aprecianta, super-generoasa, iertatoare, se aplica numai celui iubit egoist, restul, nu intra in sfera iubirii de acest fel.
-Dar daca ii iubim la fel pe toti, adica ii primim in noi numai emotiv apreciant, numai tolerant si iertator, inseamna ca nu mai gasim defecte, ca toti oamenii prin aceasta iubire fara conditii, au numai calitati.
-Iar cel care nu gaseste defecte nici unui semen, in mod necesar este si el lipsit de defecte, este si el iubit la fel cum iubeste, defectul unui om venind din conflictualitatea cu el si cu altii, din neputinta acceptarii spontane si fara judecata a valorii proprii, mai ales a valorii celuilalt.
-Dar acest tip de iubire daruitoare, este posibil numai daca ne schimba pe noi insine, nu doar sentimental ci si comportamental.
-Numai incercand din toate puterile sa ne insusim o performanta lucrativa care satisface nevoi, daca participam la un inalt nivel calitativ, la efortul social comun, incepem sa fim demni de iubirea fara conditii
-Putin capabil, pretentios, lenes, barfitor, mereu critic, nu poti iubi pe altul, nu te lasa inclinarea ta de a gasi altora numai defecte, iar tie care nu le ai, numai calitati….

IMAGINATIE

 

IMAGINATIE

 

-Omul are ‘imaginatie’, fiinta oculta si rebela, usor irationala, care spre deosebire de ‘ratiune’, nu asculta de nici o regula, se pune in miscare singura si isi imagineaza ce vrea ea, in primul rand pentru a se distra pe ea, numai in al doilea rand pentru a distra sau speria, posesorul constient al imaginatiei.
-De aici volumul imens de inventii de toate felurile care umplu societatea, de creatii a tot felul de povesti, stintifice, artistice, religioase, economice, dar mai ales povesti politice-conspirative despre cineva din umbra care stie totul, poate totul, iar din puterea lui rezulta lumea celor condusi cu toate conflictele si aliantele ei, lume care nu prea demonstreaza atot cunoasterea si atot puterea celor care o conduc din umbra.
-Se pare ca oamenii vor sa fie ‘condusi-controlati’, chiar daca ar putea sa se conduca singuri, iar la intrebarea: DE CE? inca nu stim sa raspundem, nu ne ajuta imaginatia…

NECESAR

NECESAR

-Necesar este un concept complex nu foarte bine inteles.
-Necesitatea pe langa folosirea cotidiana, defineste cauzalitatea in lumea noastra, indica inevitabilul, adica simplificat ceva care nu poate fi decat asa cum este, cum se desfasoara, cum se schimba,
-In natura dar si in societate, necesitatea-cauzalitatea, decurge din legile naturii, cu fundament microscopic.
-Aceste legi fundamentale determina felul cum este si interactioenaza natura sau societatea, la toate nivelurile.
Omul este si el o creatie materiala-naturala, este un efect legic necesar, de unde rezulta ca modul cum este fiecare personalizat, ce face, ce gandeste, ce simte, este necesar, este inevitabil, este efectul legitatii naturale.
-Cu milenii in urma o parte din filozofi au inlocuit cauzalitatea naturala cu una total constienta, divina.
-Si divinitatea actioenaza cauzal iar efectul e necesar dar nu pentru ea, doar pentru opera OM.
-Daca in natura necesitatea este momentana, determinata de o interactie creativa sau distructiva locala, pentru divinitate necesitatea are cu totul alta motivatie si amplitudine.
-Creatorul absolut este total constient si omnistient, pentru el nu exista surpriza, nu exista trecut, prezent si viitor.
-De aici decurge ca intreaga viata a omului opera, este o inlantuire prestabilita-finalizata de evenimente, o necesitate unitara si integrala.
-Anticii au numit ‘soarta’, pre determinarea de catre creatorul divin, a vietii fiecarui om, unii impacandu-se cu asta, altii nu.
-Soarta insemna ca ce e bun si ce e rau in tine sau pentru tine, mai ales ce e rau, este pre destinat, este necesar-inevitabil si oricat incerci nu poti face ceva pentru a inlatura raul si suferinta, nu iti poti schimba soarta.
Stiinta actuala neaga principial, legic, existenta soartei, nega determinismul rigid, creator de soarta.
-Mecanica cuantica afirma ca orice eveniment microscopic este numai probabil, ca in natura nu se poate prevedea cu absoluta precizie nici un micro eveniment, in consecinta nici predictia tuturor macro evenimentele rezultate din primele.
-Spre exempu in cresterea unui copac ii apar ramuri noi, pe ele cresc frunze, flori, fructe, dar stiinta actuala nu poate spune cu precizie, in ce fel se va dezvota ca forma, copacul in viitor, cum ii vor creste ramurile, cate ramificatii vor avea, cate frunze si flori pe fiecare ramificatie.
-Conform stiintei si Viata omului este o uriasa evolutie probabila, non predictibila, unde cele bune si rele nu sunt prestabilitate, inevitabile.
-Acest punct de vedere lasa loc sperantei ca oricat de mult rau, de suferinta este in viata cuiva, viitorul poate fi mai bun, poate chiar necesar mai bun.

frumos

-Cineva vine la tine iti arata ceva, te pune sa asculti ceva si zice,
-‘Asta e frumos’ !!!
-Neavand nici o experienta sau ideie a ce este ‘frumos’, tu il crezi si acel ceva devine ‘frumusetea ta’, ‘frumusetea pentru tine’.
-In continuare vin la tine mai multi indivizi si fiecare iti propune ceva diferit si spune ca e frumos si spune si de ce este, iar tu ii crezi pe toti, si astfel campul frumusetilor tale se largeste.
-La un moment dat spui ‘stop’, acum ‘stiu ce e frumosul’ si nu mai vreau alte exemple sau argumente….
Si iata ca cineva vine la tine si iti ofera ceva declarat de el ‘frumos’, si tu zici NU, nu imi pace, nu e frumos!!!
-Eu stiu ce e frumosul !!!,
-Dar din pacate inca nu stii si nu o sa stii niciodata..
-Nu poti sa stii, nu ai nevoie sa stii,…
-Tu esti OM, esti numai o parte din frumusete, iar partea nu cuprinde intregul…

nume

nume

-Mergand pe muchia taioasa a sensurilor cuvintelor e mult mai dificil si riscant, dar si mai fertil, decat circuland la intamplare pe suprafata lor.
Frontiera numelui-sens prin imprevizibil te poate rani in multe feluri, dar numai circuland pe ea cuprinzi inteaga suprafata a numelui sens, il folosesti corect si complet.
Pentru filozoful antic grec PLATON, cel care da nume-sensuri formelor, miscarilor, calitatilor naturii, sau indivizilor, e adevaratul cunoscator al fiecarui obiect natural sau fiecarei parti de individ, numita corect, cunoaste intentia individului, gandirea si actiunea lui.
Conform filozofului numele sens prin sonoritate dar nu numai, imita subtil-creativ partea de natura sau personaj, reconstituie natura sau individul intelectiv.
-Cel care intelege in profunzime relatia de echivalenta intre anvelopa sonora speciala a cuvantului si frontiera modala particulara a obiectului numit-semnificat, cunoaste prin numele sens si obiectul sau evenimentul corect sonorizat-numit-semnificat.
Pronuntarea numelui corect transfara obiectul in subiect cu tot ce are el mai distinct, fara nici un alt efort cognitiv suplimentar.
-Aceiasi convingere o are si inteleptul oriental care folosind mantra sonora potrivita, poate intra in legatura directa cu o anume divinitate, sau intra in rezonanta cu numele sacru al unei forme sau miscari, crea forma sau miscarea numai mental, pronuntand corect sunetul mantrei distinct creatoare.

arta

arta

-Pentru a masura-caracteriza obiecte obisnuite, ai nevoie de instrumente obiect potrivite si de cuvinte, alte instrumente, diferite de obiect, care manipuleaza instrumentele obiect..
-Pentru a masura-intelege obiecte intelective, adica ‘concepte’ sau grupuri de concepte, trebuie sa folosesti tot cuvinte-concepte, dar sa fi in posesia tehnicii de masurare-cuprindere intelectiva, uneori specifica, greu de invatat-aplicat.
-Pentru a masura-evalua obiecte culturale, opere de arta, triplu modale, adica, obiecte pure, concepte, stari emotive corespondente, e necesar sa folosesti si experienta individului majoritar, care discerne valoric lumea prin reactia spontana ‘imi place sau nu imi place’, si prin ‘placerea-neplacerea argumentata conceptual, argumentata si emotiv, a ‘gurmandului estetic artistic’, care a invatat sa guste specialitati culturale, de regula ‘fara ‘gust’, de neconsumat, pentru ne gurmand.
-Antrenamentul pentru a fi gurmand cultural-estetic e dificil, cere o educatie speciala, care este ingust aplicata cand instruim tinerii, locuitori viitoarei societati culturale.
Artistul poate fi un extrem de virtuos ‘sef bucatar’, care stie sa compuna cu mare virtuozitate preparatele artistice-exotice, dar daca consumatorii nu vin, sau cand vin, le gusta si refuza, se produce o fractura intre creator si publicul consumator, amator de regula al operei clasice, care intra pe piata valorii impreuna cu reteta de consum si apreciere.

diversitate

diversitate

-Oamenii sunt diferiti, trebuie sa fie diferiti intre ei, cu riscul opozitiei, adversitatii, conflictului.
-Fara diversitatea de toate felurile nu ar mai exista oameni, nici macar un singur om, care nu ar fi om.
-Omul nu este efectul unei cauze fie ea naturala sau divina, care si-a epuizat puterea creativa facandu-l.
-Omul este cauza, este cea mai complexa cauza, este cauza constienta de sine, scindabila intr-o multime enorma de cauze specifice, distribuite tuturor personalizarilor om, care prin propriile forte individuante, sunt simultan potente imprevizibile, sunt si actualizari imprevizibile ale potentelor, cum ar spune filozoful.
-Umanitatea comuna acopera spatiul metabolic al satisfacerii nevoilor fundamentale, sau spatiul emotiilor, unde sunt similitudini si deosebiri.
Diversitatea se pune clar in evidenta in spatiul optiunilor intelective si estetice, care nu sunt pure nevoi, sunt in primul rand instrumente ale satisfacerii nevoilor, sunt si nevoi de rang superior, sunt criteriile satisfierii colective, ale socializarii.
O societate cu un singur tip de individ, fie el si ‘exemplar’ nu ar putea fi societatea multi conditionanta a oamenilor diferiti.
-Exemplaritatea iese din conditionare prin auto suficienta, prin perfectiune.
-Simbolic Societatea este o super nevoie care prin diversitatea optiunilor, excede sistematic potentialul global satisfiant, de unde continua ei evolutie, prin cooperare si prin conflict, poate mai mult prin conflict.

constienta

 

-Constienta

-Constienta este din punct de vedere materialist, cel mai straniu produs al materiei, sau filozofic idealist este principiul creativ absolut.
-Constienta este simultan un ecran cu trei dimensiuni auto populabil cu realitate, cu lumea fenomen.
-Este si o ciudata oglinda cu sase dimensiuni care refecta ecranul, reflecta si reflectorul ecranului in sase variante.
-Constienta in identificare de sine ca oglinda goala, nesaturata cu realitate, plina numai de sine, isi da numele discriminativ ‘EU’, isi da pro-numele fundament, generator de nume,.
-Eu este constienta oglinda, in pura auto constientizare.
-TU este Constienta identificanta a altei constiente oglinda, purtatoare de ecran realitate, cu care poarta dialog, face schimb de continut ecran, de lume fenomen.
-Constientele fac schimb de realitati ecran prin intermediul numelor, al cuvintelor cu sens, fiecare nume-sens echivaland un interval unitar de ecran-realitate, de fenomen.
-EL este constienta oglinda ecran potentiala, ne prezenta la dialog, la schimbul constient de realitati ecran, dar constientizabila-evocabila ca oglinda-ecran distincta, de catre constientele EU si TU.
-EL este constienta ecran, partener potential, dar si fost partener efectiv pentru EU si TU.
-Cand o multime de oglinzi euri se unifica ca entitate constienta colectiva unitara, in dialog sau confruntare cu o constienta tu singulara sau colectie de tu, ea se auto constientizeza ca EU multiplu, in varianta auto discriminant constientizanta NOI.
– Partenerul colectiv al constientei EU sau NOI, este multimea unitara de constiente-ecrane TU, este colectia de constiente partenere de dialog, discriminate ca ‘VOI’.
-EI este multimea de constiente ecran potentiale, oricand actualizabile ca partener colectiv, posesor al propriei multi constiente si multi realitati ecran.

liber

Liber

-Suntem oare autentic liberi, stim ce inseamna libertate?.
-Intr-o descriere compacta, ‘esti liber cand faci ce vrei,’
neincluzand si conditia ‘sa vrei orice’, sa nu refuzi optiuni, sa poti vrea si reusii sa controlezi constient mecanismul generant de variante libertate.
Nestiind cum esti doritor de ipostaza ingusta a vointei ‘libertatii actiunii’, fie ea corporala, intelectiva, ori recompensanta emotiva, este posibil sa fii programat natural sau divin, sa te crezi liber, sa vrei-alegi controlat anume moduri individuante si sa asumi ca ‘proprii-libere alegerile’, efectiv impuse…,

Page 4 of 12« First...23456...10...Last »